miercuri, 29 decembrie 2010

Predeal Mtb Trophy

Pe masura ce inaintam spre sfarsitul anului am aflat de organizarea unui nou maraton in Romania si anume Predeal Mtb Trophy.
Cea ce m-a determinat sa particip la acest eveniment este locatia, pozele de pe traseu si munca necesara pentru amenajarea traseului.
Nu imi prea place sa particip la concursurile care se afla la prima editie de obicei au multe probleme organizatorice chiar daca sunt oameni care isi dau silinta sa iasa un eveniment reusit se mai intampla sa mai aibe scapari si numai experienta a mai multor editii le rezolva.
Dupa cum am banuit concursul a avut ceva scapari de la inceput ora startului s-a amanat cu o jumatate de ora dar defapt startul s-a dat mai repede decat se anuntate.Eu imi faceam incalzirea in spatele plutonului cand am auzit ca incepe numaratoare inversa, n-am mai avut timp sa ma strecor mai in fata astfel am plecat ultimul.Probabil ca nu i-as fi prins pe cei din fata daca masina politiei ar fi mers mai repede, oricum am depus un efort destul de mare ca sa imi fac drum prin tot plutonul.

Pe prima coborare imi sare veste din buzunar si mi se prinde la roata si la schimbatoru de spate cea ce ma face sa ma pierd de plutonul fruntas.
Dupa care incerc sa-i prin din urma si fortez pe drumul forestier reusesc sa prind o parte din concurenti pe primul push-bike.Desi ceilalti nu erau cu mult in fata efortul depus pana aici ma impiedica sa ma tin dupa acestia.

A doua problema a concursului care a dat cele mai mari batai de cap tuturor concurentiilor a fost marcajul traselui.Desi erau multe benzi, in punctele critice la intersectii nu stiai in ce directie sa mergi nici macar arbitrii de traseu nu te indrumau cum trebuie astfel am parcurs o portiune de traseu de 2 ori si inca o alta tentativa de ratacire dar am avut noroc cu un turist.
Nu pot sa-i critic cu inversunare, stiu ca respectivii arbitrii sunt voluntari sau sunt oameni platiti si se mai intampla sa nu intelega corect indicatiile primite.
Traseul a fost unul exceptional,am fost impresionat de efortul organizatorilor de a amenaja traseul aici ma refer la poduletele din lemne facute peste santurile cu noroaie si potecile prin padure dar ultima coborare mi-o ramas la suflet.
Mi-o ramas intiparit in minte si push-bikul care o fost un pic cam lung pentru gustul meu.
Dupa ratacirele de pe traseu nu stiam pe ce loc ma aflu , cine este in fata mea.
Pe tot parcursul concursului m-am straduit sa merg cat mai bine sa castig avans fata de ceilalti dar efortul meu era in zadar pentru ca nu mergeam pe drumul bun si asta nu-mi facea deloc placere.
In final aveam sa aflu ca sunt pe locul 3 la general si locul 2 la categoria de varsta la traseul lung.
Per total evenimentul a fost unul frumos!

luni, 6 decembrie 2010

Duatlon Brasov


Duatlonul de la Brasov este un alt eveniment la care am participat cu drag.
Imi place foarte mult locatia, ideea, organizarea dar mai ales traseul de bicicleta ce cuprinde o serie de coborari spectaculoase unele mai abrupte,tehnice altele de viteza in functie de preferinte.
Daca la alte concursuri de bicicleta trebuie"sa mananci mult aluat ca sa dai de crema si de cireasa de pe tort" aici ai parte tot timpul de un traseu care te tine cu zambetul pe buze,urcarile foarte abrupte cu bolovani,santuri si radacini nu-ti dau ocazia sa te plictisesti si te tine mereu in tensiune.Desi traseul nu este unul lung,diferenta de nivel si dificultatea traseului il face destul de provocator.
Dupa denumirea evenimentului ne dam seama ca acest concurs implica doua probe.
Alergarea nu este punctul meu forte si am decis sa particip cu colegul meu Marius un alergator foarte bun la categoria stafeta profi.
Traseu de alergare este ucigator cuprinde o gramada de scari cu o diferenta mare de nivel care trebuie parcursa de 2 ori.
Fata de anul trecut unde temperatura era de 0 grade, acum aveam parte o vreme superba.
Concursul incepea cu proba de alergare dupa care continua cu cea de bicicleta si se terminca tot cu proba de alergare.
Asa ca se da startul si nu dureaza mult si deja concurentii se intorc la zona de tranzie.

Marius soseste printre primii aflati intr-un grup strans.Preiau stafeta,facem schimb de chip cat mai repede.


Prima parte cu alergatul prin zona de tranzitie, urcatul pe scari cu bicicleta in spate si prima panta din traseu este incredibil de solicitanta, probabil din cauza ca n-am reusit sa ma incalzesc suficient.
Dupa care incerc sa intru intr-un ritm dar nu prea reusesc, de cateva ori sunt nevoit sa ma dau jos de pe bicicleta din cauza lipsei de aderenta.
La primul punct de alimentare sunt oarecum confuz in ce directie sa merg aici era o intersectie cu mai multe poteci, organizatorii imi ofereau indicatii dar eu nu reuseam sa le inteleg.
Eu am ales sa merg pe iarba decat pe pietris pentru ca iti oferea o aderenta mai buna dar organizatorii credeau ca o sa ma indrept spre o alta poteca care era defapt coborarea.
Toata neintelegerea m-a costat destul de mult timp astfel sunt ajuns de alti concurenti si toata zdroaba mea de a castiga un avans dispare.

Dupa cum v-am mai zis desi traseul nu era unul lung era foarte obositor pe parcursul urcarii ma gandeam ca o sa trebuiasca sa ma urc odata si asta ma ingrijora ca nu o sa mai reusesc sa urc la fel de repede.

Coborarea incepea cu o portiune abrupta cu bolovani exact cum imi place mie.


"Serpuiam" cu o oarecare teama, o previzualizare a traseului inaintea concursului era foarte buna. Nu stiam la ce sa ma astept si nu vroiam sa o gafez desi am avut cateva tentative minore.
Toata treaba cu prudenta dispare destul de repede si incep sa actionez maneta de frana tot mai putin si incep sa ma bucur de coborare.
Daca pe prima urcare parca nu imi venea sa mai urc odata acum la a doua tura ma simteam foarte bine si de abea asteptam sa mai cobor odata.

In clasament stateam bine eram al 2 lea in clasament dupa Rosiouru.
Dar din nou fac o prostie dupa o coborare lunga si zdruncinatoare ajung la un urcus mic unde un alt concurent in fata mea imi strica demarajul sunt nevoit sa pun frana dupa care ar fi trebuit sa dau doar cateva pedale ca sa trec peste urcus mic dupa care din nou incepea o alta coborare dar cand am fortat, lantul nu statea bine pe pinioane sau pe foi si atunci am intis schimbatorul la maxim iar arcul din interiorul schimbatorului a sarit din orificiu.Astfel lantul meu nu mai statea intins si tot sarea la orice denivelare mica.
In prima faza n-am realizat ce se intamplase dar dupa care am vazut lantul ce atarna situatia nu era deloc roz.
Ma opresc si incerc sa ma gandesc cum as putea remedia problema dar nu stiam ce sa-i fac si toata treaba ar fi durat mult timp astfel nu aveam prea multe variante decat sa continui asa.
Din nou eram dezamagit mai ales ca o sa piarda si Marius care isi daduse silinta ca sa vina printre primii concurenti dar si din cauza ca nu o sa mai prind coborarea:))
Imi vine in minte o idee salvatoare sa pun lantul pe foaia si pinioanele extreme astfel fortez lantul sa stea intins.

Astfel reusesc sa urc pe Tampa fara sa fiu ajuns de alt concurent si la vale nu mai aveam probleme.
Mai ales ca acum stiam traseul m-am putut bucura de coborare pe deplin.
Ajung la zona de tranzitie din ii dau cipul lui Marius care isi continua tura de alergare si in final soseste tot al doilea si ne clasam pe locul 2 dar organizatorul ii descalifica pe ceilalti din motive ce nu le cunosc astfel am urcat pe locul 1.Imi pare rau pentru ei.
M-am bucurat ca am reusit sa clasam pe podium dupa problemele care le-am intampinat,am reusit sa facem o echipa buna si premile consistente de la acest concurs.


(Ii multumesc lui Marius pentru prestatie.)


Ne vedem la anul!