marți, 4 mai 2010

Liman bike race

Am ajuns sambata la locul evenimentului, Valea lui Liman zona frumoasa, vreme excelenta parca prima zi de vara, ne-am cautat un loc de cazare bine inteles cu cortul nimic nu se compara cu dormitul in cort si sa stai in jurul focului.

La inceput cand am plecat de acasa am fost mai mult entuziasmat ca iesim cu cortul, cu gasca in natura nu aveam asteptari mari referitoare la concurs.Era prima data cand semnez condica la Liman Bike Race nu stiam cum este traseu,organizarea,atmosfera dar am fost surprins placut de fiecare aspect astfel pot spune ca m-am simtit excelent.
Inclusiv la start desi nu am platit nici un ban la inscriere am primit si un tricou si alimente pe traseu.Felicitari lui Alin si tuturor implicati in organizare evenimentul a fost un succes!

Dimineatza inainte de start ma simtiam un pic ciudat probabil de la cazarea la cort.
Am incercat sa imi creez conditii cat mai bune de cazare sa beneficiez de confortul de acasa mi-am adus o saltea gonflabila dar care o trebuit sa o umflu de vreo 6 ori noaptea daca nu ajungeam cu spatele pe pamantul rece.

Dar in timpul cursei m-am simtit bine.La start s-a plecat tare pe prima portiune si am decis sa stau cat mai in fata sa nu merg in plutot pe pietrele acelea.Dupa care am inceput sa merg in ritmul meu.

Si cum toate lucrurile au un inceput si bineinteles un sfarsit o venit randul ca la concursul acesta sa ma ratacesc.Nu o fost primul concurs la care ma ratacesc, este ceva destul de frecvent dar nu ca acum.
De data asta am deviat cam mult de la traseu!
Am reusit sa fac aproximativ 20 de km din traseu dupa care pe o coborare pe un drum forestier in timp ce incercam sa-l prind pe Alexandru Ciocan am ajuns intr-un sat la o bifurcatie atunci am realizat ca ceva nu-i bine si ca acolo trebuia sa fie un marcaj daca era drumul cel bun si atunci i-am intrebat pe niste sateni daca or mai trecut careva cu bicicletele pe acolo.Bine probabil ca nici intrebarea mea nu o fost prea bine adresata dar na... la o asa intrebare asa un raspuns "or luat-o la dreapta"
Am mai mers noi un pic dar eu tot nu eram impacat ca nu-i marcaj, intre timp vine si Robert si el ne confirma ca suntem pe drumu bun ca o vazut el marcaj cu banda pe un stalp.Atunci ma pun in spatele la trena dusa de Ciocan si Marian Frunzeanu pe portiunea de asfalt stiam ca traseul are vreo 7 km de asfalt credeam ca mergem in directia buna.Dupa vreo 15 minute dupa ce am fluturat in spatele la trena la viteza de 45 de km pe asfalt fara sa vedem nici un marcaj.Atunci ne-am dat seama ca nu suntem pe traseu.La momnetul acela am considerat ca suntem prea departe sa ne mai intoarcem si am hotarat sa mergem inainte.
Cand am vazut avionul restaurant de pe marginea drumului in Faget m-o apucat rasul atunci am realizat cam la ce distanta suntem de linia de finish si din 35 de km cat avea tura am facut 55 de km:))
Dupa povestile si peripetiile de pe traseu povestite de ceilalti mi-o parut mai rau ca nu am apucat si restul din traseu care am inteles ca o fost si mai spectaculos decat faptul ca as fi putut castiga la traseul scurt.Cel care o luat locu 1 era in spatele nostru cand ne-am ratacit dar asta este...cu siguranta voi reveni cu drag la anul la Liman Bike Race.
Cu ocazia aceasta i-am cunoscut un pic si pe cei de la Dinamo sunt niste oameni de treaba:)


Ne vedem la urmatorul eveniment Prima Evadare in Bucuresti!

Un comentariu:

  1. Lasa ca iti iei Rudy Project si data viitoare poate nu te mai ratacesti:P

    RăspundețiȘtergere